In weekend mi-a scris un om intalnit acum multi ani la cercetasi. Un om care a avut un impact (nestiut de el) asupra destinului meu. Prin 2004, cand inca lucra la sediul national, cand inca ma certam cu el pe vrute si pe nevrute, m-a recomandat ca “fiind aia mica si agitata”. Si astfel am ajuns in primul grup de voluntari al Regiunii Europene Scout. Iar de aici totul e poveste … Adica mi-am schimbat cariera (putini stiu ca am terminat medicina dentara) – am devenit trainer si voluntar “profesionist”.
Revenind, G. mi-a spus ca vrea sa se intoarca la cercetasi, ca vrea sa devina “lider” – voluntar adult – intr-un centru local din Bucuresti. Si asa, destul de abrupt, i-am mai spus de x, y, z pe care-i cunostea si care si ei se reintorsesera la cercetasi in ultimii ani. 

Si toata reintoarcerea lor m-a facut sa realizez cat de mult ne-am schimbat in 10 ani. Cum am reusit noi toti sa trecem de la esec la incredere, avand curajul sa ne asumam cuvintele ” cea mai mare organizatie educativa de tineret “.

Asadar a venit vremea amintirilor!

Ma gandeam asiduu la acest moment si iata ca a venit dupa o discutie emotionanta pe Facebook.

Amintirile, asa cum vin ele acuma la ceas de seara, vor fi despre: 

Provocarea Scout 2001

Adunarea Generala din 2003

Extreme Camp 2005

Taskforce ONCR 2004-2006

Esecul Rasaritul Cercetasiei 2007

Proiectul Scouting Seeds 2009

RoJam 2011

YiS,

Bianca

Despre Esec si Curaj

Tu ce părere ai despre subiect? What's your opinion on the subject?

%d bloggers like this: